După câţiva ani în care economia „a duduit”, ţara noastră se confruntă cu scăderea nivelului de trai. Optimiştii susţin că revenirea va începe chiar de la jumătatea acestui an.
România a intrat, oficial, în recesiune. Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat, ieri, că produsul intern brut (PIB) a scăzut, în primul trimestru al acestui an, cu 6,4% faţă de trimestrul I din 2008. Comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, economia noastră s-a contractat cu 2,6%.
Însă chiar înainte ca INS să publice cifrele oficiale, fiecare român, indiferent de vârstă şi de ocupaţie, a simţit deja recesiunea în propria casă şi în portofel. Încă din ultimele luni ale anului trecut, economia a luat-o, brusc, în jos.
Cădere de la înălţime
Ca să scoatem în evidenţă schim bările care ne-au luat prin surprindere, ca un vârtej, în ultima jumătate de an, trebuie să ne amintim cum arăta România înainte de toamna lui 2008. Se construiau blocuri în toate colţurile ţării, firmele se înmulţeau şi erau în căutare febrilă de angajaţi, iar salariile creşteau într-un ritm ameţitor, la fel şi creditele.
Ce vedem astăzi? Zeci de mii de noi şomeri în fiecare lună, salariile celor care mai au un loc de muncă stagnează sau chiar au scăzut şi multe firme sunt nevoite să-şi închidă porţile. Din cauza lipsei de bani din piaţă, creditele au devenit foarte scumpe, iar deprecierea leului a scumpit chiriile, a bonamentele la telefon şi restul pro duselor şi serviciilor plătite în echivalent euro. Mai mult, din cauza recesiunii, veniturile la bugetul de stat sunt mai mici decât cele aşteptate de guvern şi, în această situaţie, Finanţele au introdus noi impozite şi le-au mărit pe unele existente, punând o povară şi mai mare pe umerii unei populaţii care încearcă să reziste într-un an de criză.
Veniturile din primul trimestru au scăzut cu 5,5% comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar deficitul bugetar a fost de 1,5% din PIB. Tot în primele trei luni, investiţiile străine directe s-au ridicat la 1,456 miliarde de euro, în scădere cu 14% faţă de perioada corespunzătoare din 2008.
Autorităţile sunt optimiste
Premierul Emil Boc a declarat, referitor la anunţul privind intrarea în recesiune, că vede „partea plină a paharului”. „Era de aşteptat să avem o scădere economică în primul trimestru. Ceea ce este îmbucurător este că, începând cu lunile martie şi aprilie, se întrevăd semne de redresare economică ce îmi dau speranţa că ceea ce facem este bine, că într-un interval nu foarte lung vom depăşi criza economică”, a spus primul-ministru, în cadrul unei vizite la Cluj.
La rândul său, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, spune, citat de Reuters, că rezultatele economice slabe
nu vor avea un impact negativ asupra leului.
INCONSECVENŢĂ
Exporturile, prioritare numai în declaraţii
Exporturile României în zona ţărilor care nu fac parte din spaţiul UE au scăzut, în prima decadă a acestei luni, cu peste 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), scăderea e cauzată atât de reducerea cererii pe pieţele externe, cât şi de mă surile ineficiente luate de autorităţile şi băncile din România. În ultimii doi ani, numărul firmelor exportatoare a scăzut de la circa 15.800 la 9.800, se arată într-un comunicat al ANEIR. Potrivit lui Mihai Ionescu, pre şedintele asociaţiei, deşi au to rităţile spun că exportul e o prioritate naţională pe timp de criză, fondurile pentru 2009 destinate exportului au fost aproape înjumătăţite. Exportatorii acuză nerestituirea la timp a taxei pe valoarea adăugată, fapt care îi lasă fără lichidităţi, în condiţiile în care creditarea e îngheţată.
OPTIMISM ŞI PESIMISM
Viitorul economiei, în ceaţă
Cât timp va mai dura scădereadin economie şi cum va fi revenirea?Răspunsurile la această întrebare sunt împărţite. Optimiştii, printre care se numără şi autorităţile române, susţin că deja de la jumătatea acestui an economia va începe să crească. Pesimiştii spun însă că scăderile vor continua până la jumătatea anului viitor, după care putem vorbi despre o restabilire pe linia de plutire.
Analistul financiar Bogdan Baltazar se înscrie în tabăra celor care prognozează o revenire rapidă. „Estimarea mea este că e posibil încă din trimestrul trei să înregistrăm o uşoară creştere în raport cu trimestrul doi”, ne-a spus el.
Creşterea, mai lentă decât căderea
O opinie similară este îm părtăşită şi de Tony Avramescu Romani, bancher de investiţii la Freeman&Co. din New York. În opinia sa, „ne aflam deja în perioada cea mai grea. Mulţi români sunt deja şomeri cu şanse destul de mici să-şi găsească un loc de muncă în curând. Puterea lor de cumpărare este relativ redusă faţă de anul trecut, şi acest lucru face revenirea economică mai dificilă”. Po trivit acestuia, revenirea la creş terea economică nu va fi la fel de rapidă cum este scăderea. „Dar asta înseamnă că vom avea o creştere mai sustenabilă şi mai sănătoasă decât în trecut”, adaugă el. Tony Avramescu Romani consideră că ţara noastră are potenţialul de a-şi reveni mai repede decât alte ţări din jur.
Revenire, abia din 2010
Profesorul de economie Daniel Dăianu a precizat, pentru EVZ, că nu îmbrăţişează teza că vom asista la o relansare în a doua jumătate a anului. El este de părere că „evoluţia economiei româneşti depinde de ceea ce se întâmplă în Europa. Trebuie să asistăm la atin gerea fundului, după care, încet-încet, să pornim motoarele revenirii”. Iar relansarea poate fi într-un ritm alert, dar ar putea semăna şi cu o stagnare. „În Europa, nu s-a terminat curăţarea bilanţurilor băncilor, ca în SUA. Astfel, nu vom avea o pornire cu turaţii convenabile a creditului”, adaugă europarlamentarul.
Michael Weiss, vicepreşedinte al firmei de consultanţă A.T. Kearney, spune că tendinţa de scădere se va menţine până la jumătatea anului viitor, urmată, în anii ce vin, de o revenire lentă. El afirmă că adevăratul impact al crizei va fi simţit abia în următoarele 12 luni. Diminuarea cererii va provoca firmele să se extindă pe noi pieţe, iar rolul echipelor de vânzări ale companiilor va fi determinant.
Adevăratele măsuri anticriză
Daniel Dăianu vede câteva „pistoane” care pot fi acţionate pentru relansarea economică. Este vorba despre utilizarea împrumutului de la Comisia Europeană pentru investiţii, despre absorbţia fondurilor europene, dar şi despre sentimentul companiilor autohtone. De asemenea, un rol important îl vor avea firmele străine, care fie vor reinvesti banii la noi, fie îşi vor repatria profiturile.
Măsurile considerate importante de Bogdan Baltazar sunt reducerea rezervelor minime obligatorii ale băncilor, astfel încât să se dezgheţe creditarea, reducerea dobânzii-cheie, funcţionarea fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM-uri, susţinerea exporturilor şi a agriculturii.
"Guvernul nu poate face miracole. Evoluţia economiei româneşti depinde de ceea ce se întâmplă în Europa."
- Daniel Dăianu, europarlamentar
CRIZA PE GLOB
Economia mondială, pe minus
Criza financiară, devenită ulterior economică şi socială, a săpat adânc în avuţiile statelor lumii. Statele Unite ale Americii, cea mai mare economie a lumii, a consemnat în primul trimestru din 2009 un declin de 6,1%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Departamentul de Comerţ de la Washington. Scăderea vine după ce, în ultimele trei luni ale anului trecut, PIB-ul SUA se contractase cu 6,3%. Economia SUA îşi va reveni în trei sau patru ani, potrivit celor mai mulţi analişti intervievaţi de publicaţia „Wall Street Journal”.
În acelaşi timp, cea mai mare economie a Europei, cum mai este numită Germania, condusă de cancelarul Angela Merkel, a scăzut cu 6,7% în primele trei luni ale anului curent, faţă de primul trimestru din 2008. Acesta a fost al patrulea trimestru consecutiv în care PIB-ul Germaniei s-a comprimat, situaţie fără precedent în ultimii douăzeci de ani. „Este o prăbuşire dramatică şi reprezintă un start al anului mult mai nefavorabil decât ne-am fi putut imagina. Nu se poate mult mai rău, însă nici mult mai bine. Nu este clar dacă economia va reveni pe creştere în acest an”, a comentat un analist al Citigroup.
Şi în Marea Britanie criza a săpat adânc în economie. Produsul intern brut al statului insular s-a comprimat cu 4,1% în aceeaşi perioadă, arată datele publicate ieri de institutul naţional pentru cercetare economică şi socială (NIESR). Totodată, peste Canalul Mânecii, economia Franţei a scăzut cu 3,2% în primul trimestru al anului curent, comparativ cu perioada similară a anului trecut. În aceeaşi perioadă, avuţia Italiei s-a diminuat cu 5,9%.
Aterizări dure în Est
Dacă statele puternic industrializate au avut o oarecare protecţie în faţa crizei şi fonduri pentru a tempera declinul, recesiunea a afectat grav statele aflate în plină dezvoltare. Economia Letoniei a înregistrat o scădere uriaşă, de 18,6%, în primul trimestru din 2009, comparativ cu primele trei luni din 2008, după ani de creştere susţinută. Este ceea ce analiştii numesc aterizare dură. Nici vecinele sale nu o duc prea bine. PIB-urile Estoniei şi Lituaniei, au scăzut cu 15,6%, respectiv 10,9%.
Dintre statele membre UE, singurul care a anunţat creşterea PIB faţă de perioada ianuarie-martie a anului trecut este Cipru, cu un avans de 1,6% al economiei. Pe de altă parte, economia Chinei a consemnat o creştere economică de 6,1%, totuşi, mult mai „domoală” ca în anii trecuţi.
Subiect: Business : Criza Economică Ne-a Dat Inapoi Trei Ani